Istoric

În timpul dominației otomane asupra unei părți importante din teritoriul fostului județ Brăila, Chiscani si Vărsătura făceau parte din cazaua Brăilei. După eliberarea Brăilei, în urma războiului ruso-turc din 1828, cele două sate apar ca aparținătoare plășii Balta.
În 1864, comuna Chiscani ținea de plasa Vădeni, avea un consiliu, un primar, un secretar si un perceptor.
În Dicționarul geografic al județului Brăila, editat la 1894, Chiscani este consemnată ca o comună rurală, aparținătoare plăsii Vădeni, situată la estul județului, pe malul stâng al Dunării. Se învecina la sud cu Tichilești, la vest cu Scorțaru Vechi si Tudor Vladimirescu, iar la est cu Dunărea.
Teritoriul făcea parte din Domeniul Brăilei, proprietate a statului si se întindea pe platoul de nord al județului, de la șoseaua Brăila – Călărași, cobora muchea luncii Dunării, cuprindea lunca dintre Dunărea Veche si Dunărea Vapoarelor, de la satul Chiscani până la Brăila si Măcin. Pe partea de vest a platoului erau două sate: Chiscani si Lacu Sărat, precum si Băile Lacu Sărat cu cătunul Vărsătura. Partea de pe lunca Dunării era traversată de o serie de canale, privaluri si iezere, dispărute astăzi. De comună aparțineau si târlele Blasova.
Din 1892 avem informații certe despre componența comunei: satele Chiscani, Băile Sărate, Blasova, Lacu Sărat si Vărsătura.
În 1894, suprafața de pe platou a comunei era de 2933 ha din care 2483 arabile, 240 izlaz, 5 ha vii, 202 ha grădini de zarzavat. În partea de luncă cuprindea locuri de pășune și cca 590 ha pădure de salcie.
Căi de comunicație: la Brăila spre nord 10 km, la Cazasu spre nord-vest 11 km, la Tudor Vladimirescu, spre vest, 9 km, la Silistraru spre sud-vest, 12 km, la Vărsătura spre nord, 5 km.
Comuna era traversată, pe hotarul de nord, de calea ferată Brăila-Buzău, cu 6 cantoane (de la 139- 144) si halta Silistraru.
Populația însuma 256 capi de familie, adică 1024 locuitori cu 151 contribuabili, 12 patentări din care 2 străini, 78 împroprietăriți la 1864, 253 la 1879, 9 neîmproprietăriți. Comuna avea 6 debite si 31 de cârciumi.
Comuna nu a rămas sub administrația aceleași plăsi, iar totalul populației a variat în funcție de sporul natural si de numărul satelor componente.
În timpul primului război mondial, după ocuparea județului de către trupele inamice, acesta este reorganizat. La 22 aprilie 1917 Primăria Brăila primește ordinul militar al Comandamentului general privind împărțirea teritoriilor Armatei Dunării în trei plase. Localitățile Chiscani, Lacu Sărat, Băile Lacu Sărat făceau parte din plasa Silistraru. Administratorii de plasă erau obligați să propună pentru comune comisii interimare, să dea informații despre biserici, scoli, despre starea de sănătate a populației si a aprovizionării cu alimente, asupra întrebuințării islazurilor comunale si pământurilor de zarzavat si despre autoritățile de stare civilă.
În comune trebuiau instalate posturi de pază a locuitorilor (fără armă) pentru a înștiința autoritățile militare despre incendii sau alte evenimente notabile. Revizorii școlari trebuiau să inspecteze comunele pentru reinstalarea școlilor.
În oraș si în comune, printre care si Chiscani, perceptorii încasau contribuțiile de la locuitori.
La 1 august 1918, avea aceleași sate sub administrație si se afla tot sub jurisdicția plăsii Silistraru.
Din 1926, satul Lacu Sărat devine comună si se desprinde de comuna Chiscani. În 1929, în urma noii legi de organizare a comunelor rurale, Chiscani rămâne unitate administrativă cu consiliu, aparținătoare de comuna Nedelcu Chercea pentru ca, în 1931, situația să revină la nivelul anului 1926. În 1938, comuna Chiscani avea în componență satele Chiscani, Blasova, Titcov si Vărsătura.
Băile Lacu Sărat sunt trecute sub administrația comunei Gropeni. Anul următor i se adaugă Serbanu sau Serbani. În aceeași componență o regăsim în 1941, însă este trecută sub administrația plăsii Radu Negru.
Potrivit unor inventarieri ale averilor comunelor din județul Brăila, în 1942 satele din comuna Chiscani aveau o suprafață de 233 ha pe care erau construite casele locuitorilor, si dispuneau de 3160 ha teren proprietatea locuitorilor. În 1966 vatra satelor comunei era de 316, 25 ha cu 1291 gospodării, 1184 clădiri si 1311 locuințe.
Odată cu raionarea teritoriului țării, în 1950, comuna Chiscani a intrat în componența raionului Brăila, regiunea Galați. Satele din baltă (Titcov si Blasova) trec sub administrația altor comune. De altfel, satul Blasova, ca urmare a mutării locuitorilor săi, este desființat prin Decretul nr. 1060 din 15 noiembrie 1967.
Odată cu reînființarea județului Brăila, în 1968 (Legea nr. 2, Anexa 1), comuna Chiscani este declarată comună suburbană a municipiului Brăila. În componența sa intrau satele Chiscani, Lacu Sărat si Vărsătura.
În 1968 populația comunei ajunsese la 6240 de locuitori.