PRIMARIA COMUNEI CHISCANI

Judetul Braila

PREZENTARE LOCALA

    Situat pe muchea de pe lunca Dunarii spre sud de Braila, in sud - estul tarii la confluenta Luncii Dunarii, Muntilor Macinului, Campia Baraganului, Campia Siretului Inferior si Campia Covurluinului, la 13 km pe drumul judetean 212, intinzandu-se in lungime aproximativ 3 km de o parte si de alta a soselei, satul Chiscani a fost si este de multa vreme centrul politico - administrativ al comunei.
    Etimologia denumirii "Chiscani" provine de la cuvantul "Pisc" care printr-o alternanta fonetica caracteristica graiului de prin partea locului (pi-chi: exemplu; picior - chicior) s-a transformat cu timpul in "Chisc".
    Este vorba de o extremitate a Insulei Harapului - Piscul Harapului, pe care s-au stabilit primii locuitori si a primit denumirea de Chiscul Harapului - dand nastere actualei denumiri de Chiscani.
    Suprafata comunei Chiscani insumeaza 299.4 kmp reprezentand 6.3% din suprafata judetului.
    Resedinta politico - administrativa a comunei are ca sediu satul Chiscani in care treiesc 3.665 locuitori.
    In componenta comunei sunt 3 sate si anume:
  • Chiscani,
  • Lacu Sarat
  • Varsatura.
    La nord, comuna Chiscani se invecineaza cu cartierul Radu Negru al municipiului Braila.
    La vest, perimetrul ei este delimitat de centrala Termoelectrica Tichilesti din acelasi judet, iar la est este marginita de Dunare.
    Fiind componenta a judetului Braila si suburbana resedintei acestuia, clima este temperat continentala de campie, cu caracter excesiv, temperaturile medii anuale, osciland intre - 11 grade C si + 23 grade C.
    Mediile anuale de-a lungul anilor inregistreaza:
  • in luna ianuarie - 2.7 grade C,
  • in februarie - 0.2 grade C,
  • in martie + 4 grade C,
  • aprilie + 10.3 grade C,
  • mai +16.9 grade C,
  • iunie +20.8 grade C,
  • iulie +23 grade C,
  • august +22 grade C,
  • septembrie +17.6 grade C,
  • octombrie + 11.7 grade C,
  • noiembrie +5.8 grade C
  • decembrie - 0.5 grade C

    Vara vanturile sunt uscate si calde din sectorul sud, sud-est care accentueaza perioada de seceta excesiva care vara ajunge la o frecventa de 30-60 zile, iar in perioada sezonului rece este de mai mica amploare.
    In luna aprilie predomina vantul din sectorul sud - est cu provenienta din nordul Africii ce transporta mase uscate de aer ce impiedica germinatia culturilor de primavara uscand solurile la suprafata.
    Teritoriul administrativ al comunei Chiscani face parte din Campia Romana Orientala, partea de nord a Baraganului.
    La contactul Terasei Brailei cu lunca se observa o denivelare de 3-4 m astfel ca in cadrul luncii cotele absolute ating valori de pana la + 7 m.
    Terasa insoteste malul stang al Dunarii cu o latime de 25 - 30 km si are aspectul unei vai a Dunarii colmatate.
    Solurile zonale sunt cernoziomuri, formate din loess, reprezentand cea mai mare parte adica 60-70 % din teritoriu.
   
    In zona, pe langa solurile cernoziene exista si soluri aluviale provenite din aluviuni specifice luncii Dunarii care inunda anual malurile sale iar dupa retragerea apelor acestea au o evolutie spre cernoziom cu mari variatii de structura si elemente nutritive pentru culturi in special cele de camp si legumicole.
   
    In zona comunei Chiscani, suprafata paduroasa, acopera 2332 ha., la aceasta se adauga suprafata de 478 ha. in zona statiunii balneo - climaterice Lacu Sarat ce constituie rezervatie naturala.
    Autenticitatea ocuparii acestor locuri din cele mai vechi timpuri este data de obiectele descoperite, ce poarta amprenta de provenienta geto - dacica.
    In anul 1788 locotenentul austriac Frantz Mihainaviss intr-un raport facut despre calatoria sa pe Dunare, mentioneaza si satul Chiscani iar harta raialei Brailei, intocmita de mai multi ofiteri de stat major austrieci, se vede mentionat si satul Katztani - Chiscani.
    Un alt strain neamt Jenne, descriind impresiile asupra calatoriei pe Dunare la 14 decembrie 1786, ajunge in Braila, si face mentiunea de existenta satelor: Kropan - Chiscani si Vorsotura - Varsatura langa Braila.
    Alte evenimente istorice ce au avut loc pe teritoriul satului Chiscani este si miscarea taraneasca din cadrul marii rascoale taranesti de la 1907.
    Satul Varsatura este component al comunei Chiscani, situat la 3.5 km sud de orasul Braila si la nord de satul Chiscani, acesta este citat in arhive de prin anul 1789 ca un punct insemnat istoriceste.
    Dupa cum declarau batranii din sat, muscalii cand au gonit pe turci din Braila, i-au gonit si din Chiscani si Varsatura.
    In cimitirul vechi, pe malul Dunarii unde inainte era insiruit satul, a existat o biserica de scanduri daramata in anul 1854.
    Din cauza inundatiilor frecvente, satele de pe malul Dunarii s-au imputinat treptat, localnicii incepand a-si construi locuinte de-a lungul soselei Braila - Calarasi. Primul care si-a construit casa pe sosea a fost Ion Baluta, decedat in anul 1933 in varsta de 66 ani.
    In anul 1864 are loc improprietarirea cu 15 arii a taranilor saraci, iar a celor mijlocasi cu cate 4 ha.
    Intrucat terenul satului Varsatura s-a pretat intotdeauna legumiculturii, cei improprietariti, angajau cetateni bulgari - gradinari foarte priceputi care in timpul primului razboi mondial au suferit condamnari in lagare din care cauza majoritatea au parasit teritoriul satului.
    Experienta gradinaritului practicata de cetatenii bulgari a fost transmisa localnicilor care dupa 1916 isi muncesc in permanenta gradinile, o mica paret din ei castigandu-si existenta in acest mod si in zilele noastre.
    Un alt sat component al comunei, Lacu Sarat, asezat tot in Campia Dunarii, la 8 km sud - vest de orasul Braila, a luat fiinta in anul 1864 urmare a improprietaririi a cca 100 familii cu cate 5 ha teren arabil, cate o vatra de casa si cate 0.5 ha din mosia fostului mosier Basarabeanu.
    In anul 1926 locuitorii satului i-au schimbat numele in Lacu Sarat dupa numele lacului din apropiere.   
    Apa potabila a patruns si in satele componente: Varsatura si Lacu Sarat prin legarea la reteaua municipiului Braila.
    Toate satele componente sunt strabatute de sosea asfaltata, ce a permis extinderea transportului in comun din municipiu la nivelul intregii comune.
    Pana in anul 1944, satele din comuna Chiscani erau aceleasi sate sarace pe care le pomenesc batranii de pe tot cuprinsul Tarii.